Nicolae Labiș, „buzduganul unei generații” | #AutoriiLunii

Despre moartea „buzduganului unei generaţii”, cum l-a numit criticul Eugen Simion pe Nicolae Labiş, s-a vorbit mult şi s-a speculat şi mai mult.

Cu toate acestea, nu cred că vom şti vreodată adevărul „gol-goluţ” despre nefericita întâmplare. Născut într-o familie de intelectuali patrioţi (un tată care a luptat în Al Doilea Război Mondial şi un bunic care a murit pentru ţară în bătălia de la Mărăşeşti), Nicolae a fost atras de scris şi artă încă din fragedă coplilărie.
La 5 ani ştia deja să citească, la 13 ani juca într-o piesă de Shakespeare, pe o scenă improvizată în satul natal, iar la 15 ani era cel mai tânăr participant la o consfătuire a scriitorilor din Moldova, fiind considerat „o minune a locului”.

Alexandru Macedonski, primul reprezentant al simbolismului în literatura română | #AutoriiLunii

Alexandru Macedonski, primul reprezentant al simbolismului în literatura română, s-a născut la Bucureşti, în 14 martie 1854.

Poetul rondelurilor a debutat în 1872 cu volumul de versuri „Prima Verba”. Din acel moment şi până în 1920, Macedonski are, în afară de literatură, o activitate diversă în multe domenii (politică, administraţie, ştiinţă), datorată unei personalităţi pline de  nelinişti  şi curiozitate pentru nou, alături de un orgoliu nemăsurat care, din nefericire,  i-au adus de-a lungul timpului nenumărate neplăceri.

Viorel Ioniță: „Despre Urmuz este foarte greu să scrii…” | #AutoriiLunii

Despre Urmuz este foarte greu să scrii, și când spun asta mă refer nu la opera sa (de altfel de mică întindere), ci la viața sa, înconjurată de o discreție misterioasă, care o face necunoscută nu numai nouă, ci așa era și pentru contemporanii săi.

Puținele informații care au stat la dispoziția istoricilor literaturii române atestă că Urmuz (pe numele său adevărat Dumitru Dem Demetrescu-Buzău) s-a născut la 17 martie 1883, la Curtea de Argeș, fiu al doctorului Demetru Ionescu-Buzău. După o scurtă ședere la Paris (1888) și după școala primară și cea secundară urmate la Curtea de Argeș, pe viitorul Urmuz îl aflăm elev al Liceului Lazăr din București.

#AutoriiLunii: Oscar Wilde şi tentaţia demonicului, sublimată în artă | Mihai Iunian Gîndu

De fapt, tentaţia demonicului, sublimată în artă, prezentă în straniul roman ”Portretul lui Dorian Gray”, apare şi aici, sub o altă formă. Oscar Wilde pare a fi fost urmărit de aceste teme şi, coincidenţă sau nu, ele s-au amestecat şi în viaţa personală a artistului, care a avut un sfârşit tragic.

Însă, exact ca în povestea sa, nu tragicul vrem să-l aducem în prim-plan, ci Arta, scrisă cu majusculă, care i-a fost călăuză în întreaga viaţă. Şi astfel a rămas în urma sa Opera.

Max Blecher, un artist senzitiv, suferind, în căutarea sensurilor existenţiale – Mihai Gîndu

Max Blecher, fiul Bellei (născută Vital) şi al lui Lazăr Blecher, s-a născut la 8 septembrie 1909, la Botoşani.

Tatăl era proprietar al unui magazin de vase şi sticlărie din Roman, iar mama, descendenta unei familii de evrei aşkenazim din Botoşani, era casnică. Viitorul scriitor a fost primul lor copil, după care vor urma Dora (n. 1912) şi Frida (n. 1914).

Lev Tolstoi, un gigant al literaturii ruse, alături de Dostoievski. Cei doi nu s-au cunoscut niciodată

În Sonata Kreutzer, marele scriitor rus abordează, ce-i drept, o temă mai puţin comodă, dar o face cu pasiune şi cu stil, şi cred că oricine îi citeşte lucrarea rămâne pe gânduri, îşi pune probleme pe care, poate, nu şi le pusese înainte.

Tolstoi nu oferă toate răspunsurile privind cum este alcătuită fiinţa omenească şi de ce suntem orbiţi şi chiar pervertiţi de instinct, fiindcă probabil nici el nu le avea, dar ridică nenumărate întrebări.

#AutoriiLunii | Julio Cortázar, realismul magic şi magia scrisului – Mihai Gîndu

Julio Cortázar este considerat (alături de, printre alţii, Jorge Luis Borges, Gabriel Garcia Márquez, Alejo Carpentier şi Isabel Allende) un reprezentant al realismului magic. Acest curent artistic realizează o unitate a contrariilor: viață și moarte, trecut precolonial și prezent postindustrial. Sintetizează două perspective, care, în mod obișnuit, sunt antagonice: perspectiva rațională asupra realității și acceptarea supranaturalului ca realitate prozaică.

#AutoriiLunii | Friedrich Nietzsche și supraomul – Marius Davidescu

Friedrich Nietzsche a rămas în amintirea posterității drept una dintre personalitățile ilustre ale gândirii moderne din secolul al XIX-lea. Filozof, filolog, scriitor, autor de aforisme, diatribe și butade caustice la adresa moravurilor vremii, a moralei, dar și a credințelor religioase, a propus lumii un nou tip de om, un ubermensch (supraom), care să se descotorosească de credințele oarbe în religie impuse de tradiție, de credința într-o morală impersonală, și care să se ridice până la statutul de semizeu.

Virgil Ierunca și Fenomenul Pitești | Recenzie | #AutoriiLunii

În Fenomenul Pitești, Virgil Ierunca a pătruns în infernul închisorilor comuniste, reușind să descrie ororile îndurate de tinerii studenți în marginea unui Pitești concentraționar.

Am citit cartea asta cu greu. Deși are mai puțin de 100 de pagini, după fiecare 6-7 pagini aveam nevoie de o mică pauză. Imaginile descrise aici abia pot fi suportate, sunt dincolo de imaginația unui om obișnuit. Trebuie, într-adevăr, să ai o minte diabolică să poți crea un asemenea sistem de tortură.

error: Content is protected !!