PORTRET Îmbrăcată-n dragoste, priveşti cu ochi închişi gânduri înflăcărate ce dansează în jurul tău ca-n faţa unei zeităţi… Îmbrăcată-n tăceri, asculţi muzica sufletului care urlă…
Vineri seara, pe la ora 7, ne-am întâlnit cu o ocazie foarte specială:
Fabrica de Poezie a împlinit 2 ani!
Dată fiind situația actuală, evenimentul a avut loc online, dar emoțiile „din teren” s-au menținut aproape neatinse.
Pe lângă alte discuții și zâmbete, am privit împreună această retrospectivă, un clip pe care l-am editat cu greu. De ce? Pentru că mi-a fost aproape imposibil să aleg.
Ce să tai și ce să las?
LUNI ŞI SORI Luni și sori Își dau mâna Pentru o nouă misiune Deasupra orașului cel Mare, tăcut și adormit Dar ce să știe ei…
Ce vrajă te-a adus din nou la mine? Cum s-a-ntâmplat să te reîntâlnesc? Tu mă-ntrebi: „Ce faci, spune-mi, eşti bine?” Eu zic: „Aş mai putea…
Fluieram luna
în staţie la 101
şi ai venit
ca o neanunţată
lucrare de control
a reflexelor pavloviene
de dragoste…
Fluieram stelele
cântând pe acoperiş
fel de fel de forme
de blues astral
şi ai aprins…
Păşeam pe Corso
şi-ţi priveam chipul
din reclamele
pe care le faci la
„Fleacuri şi Trucuri & comp.”
O tot fac
de când m-au dat afară
de la „Fabrica
de împachetat fum”;
cică nu ştiam să aburesc…
Ieri, pe la 7-pierdute-fix,
m-am lovit de stele
şi a izbucnit o ploaie de scântei
ce cădea peste oraşul meu
din foi de ziar
şi de tutun prost
care s-a aprins
şi s-a dus…