Nabokov, scriitorul excentric cu stil desăvârşit – La 122 de ani de la naştere | Mihai Gîndu

Vladimir Nabokov, acest nume de legendă al literaturii ruse, ar putea fi acuzat că ar fi fost excentric sau prea plin de sine. Poate. Dar a fost, cu siguranţă, unul dintre foarte puţinii scriitori excentrici care şi-au respectat pe deplin cititorii. Prin calitatea scrisului.

Stéphane Mallarmé, poetul abisal cu trăiri incandescente | Mihai Gîndu

Stéphane Mallarmé (n. 18 martie 1842 – d. 9 septembrie 1898), având numele real Étienne Mallarmé, a fost un poet și critic francez, o figură de seamă a curentului simbolist european.

Prin opera sa a influențat decisiv școli artistice reprezentative ale secolului al XX-lea, cum ar fi: cubismul, futurismul, dadaismul, suprarealismul.

Poezia lui Mallarmé a fost sursă de inspirație pentru mai multe opere muzicale, în special muzica lui Claude Debussy în anul 1894, care interpretează poezia „Prélude à l’après-midi d’un faune” ce creează impresii puternice prin utilizarea unor fraze izbitoare, dar izolate. Maurice Ravel pune și el opera lui Mallarmé pe muzică în anul 1913 cu poezia „Trois poèmes”.

#AutoriiLunii: Oscar Wilde şi tentaţia demonicului, sublimată în artă | Mihai Iunian Gîndu

De fapt, tentaţia demonicului, sublimată în artă, prezentă în straniul roman ”Portretul lui Dorian Gray”, apare şi aici, sub o altă formă. Oscar Wilde pare a fi fost urmărit de aceste teme şi, coincidenţă sau nu, ele s-au amestecat şi în viaţa personală a artistului, care a avut un sfârşit tragic.

Însă, exact ca în povestea sa, nu tragicul vrem să-l aducem în prim-plan, ci Arta, scrisă cu majusculă, care i-a fost călăuză în întreaga viaţă. Şi astfel a rămas în urma sa Opera.

Max Blecher, un artist senzitiv, suferind, în căutarea sensurilor existenţiale – Mihai Gîndu

Max Blecher, fiul Bellei (născută Vital) şi al lui Lazăr Blecher, s-a născut la 8 septembrie 1909, la Botoşani.

Tatăl era proprietar al unui magazin de vase şi sticlărie din Roman, iar mama, descendenta unei familii de evrei aşkenazim din Botoşani, era casnică. Viitorul scriitor a fost primul lor copil, după care vor urma Dora (n. 1912) şi Frida (n. 1914).

Lev Tolstoi, un gigant al literaturii ruse, alături de Dostoievski. Cei doi nu s-au cunoscut niciodată

În Sonata Kreutzer, marele scriitor rus abordează, ce-i drept, o temă mai puţin comodă, dar o face cu pasiune şi cu stil, şi cred că oricine îi citeşte lucrarea rămâne pe gânduri, îşi pune probleme pe care, poate, nu şi le pusese înainte.

Tolstoi nu oferă toate răspunsurile privind cum este alcătuită fiinţa omenească şi de ce suntem orbiţi şi chiar pervertiţi de instinct, fiindcă probabil nici el nu le avea, dar ridică nenumărate întrebări.

Nu am mai citit de mult timp Cortázar – Mihai Gîndu

…Nu am mai citit de mult timp Cortázar, rosti scriitorul, sorbind din paharul cu rom şi lăsându-se pe spate în fotoliul care îi alina orele de singurătate. Am trăit acele clipe magice, când fantasticul se îmbina cu realul, când mă simţeam de parcă aş fi fost eu însumi în America de Sud, când vrăjile prindeau viaţă…

   …Şerpi vorbitori, fete unduindu-şi trupul cu mişcări de dans, înălţimi ale munţilor…

   Acum nu este decât o singurătate fără sfârşit, un blestem aruncat asupra omenirii, o toropeală a orelor Paradisului pierdut…

#AutoriiLunii | Julio Cortázar, realismul magic şi magia scrisului – Mihai Gîndu

Julio Cortázar este considerat (alături de, printre alţii, Jorge Luis Borges, Gabriel Garcia Márquez, Alejo Carpentier şi Isabel Allende) un reprezentant al realismului magic. Acest curent artistic realizează o unitate a contrariilor: viață și moarte, trecut precolonial și prezent postindustrial. Sintetizează două perspective, care, în mod obișnuit, sunt antagonice: perspectiva rațională asupra realității și acceptarea supranaturalului ca realitate prozaică.

error: Content is protected !!