Alexandru Macedonski, primul reprezentant al simbolismului în literatura română | #AutoriiLunii

Alexandru Macedonski, primul reprezentant al simbolismului în literatura română, s-a născut la Bucureşti, în 14 martie 1854.

Poetul rondelurilor a debutat în 1872 cu volumul de versuri „Prima Verba”. Din acel moment şi până în 1920, Macedonski are, în afară de literatură, o activitate diversă în multe domenii (politică, administraţie, ştiinţă), datorată unei personalităţi pline de  nelinişti  şi curiozitate pentru nou, alături de un orgoliu nemăsurat care, din nefericire,  i-au adus de-a lungul timpului nenumărate neplăceri.

Viorel Ioniță: „Despre Urmuz este foarte greu să scrii…” | #AutoriiLunii

Despre Urmuz este foarte greu să scrii, și când spun asta mă refer nu la opera sa (de altfel de mică întindere), ci la viața sa, înconjurată de o discreție misterioasă, care o face necunoscută nu numai nouă, ci așa era și pentru contemporanii săi.

Puținele informații care au stat la dispoziția istoricilor literaturii române atestă că Urmuz (pe numele său adevărat Dumitru Dem Demetrescu-Buzău) s-a născut la 17 martie 1883, la Curtea de Argeș, fiu al doctorului Demetru Ionescu-Buzău. După o scurtă ședere la Paris (1888) și după școala primară și cea secundară urmate la Curtea de Argeș, pe viitorul Urmuz îl aflăm elev al Liceului Lazăr din București.

#AutoriiLunii: Oscar Wilde şi tentaţia demonicului, sublimată în artă | Mihai Iunian Gîndu

De fapt, tentaţia demonicului, sublimată în artă, prezentă în straniul roman ”Portretul lui Dorian Gray”, apare şi aici, sub o altă formă. Oscar Wilde pare a fi fost urmărit de aceste teme şi, coincidenţă sau nu, ele s-au amestecat şi în viaţa personală a artistului, care a avut un sfârşit tragic.

Însă, exact ca în povestea sa, nu tragicul vrem să-l aducem în prim-plan, ci Arta, scrisă cu majusculă, care i-a fost călăuză în întreaga viaţă. Şi astfel a rămas în urma sa Opera.

Denisa Mănășturean – Poezii | #FabricadePoezie

OCHI DE DUMNEZEU

Ochiul tău în lumină este rotund ca o pâine
adânc ca un dor
fierbinte ca o amiază
liber ca o pasăre

O pâine din mâna sfântă  a mamei
un dor de cer
o amiază de Duminică
o pasăre cu aripile înlăuntru

Mâna sfântă a mamei
cerul albastru
duminica  duhul
pasărea – regăsire

Iulia-Magdalena Vasilescu – Poezii | #FabricadePoezie

Ştii?
Poveştile de iubire nu sunt ca nişte rochii.
Altfel, fiecare bărbat s-ar duce la magazin
Şi ar cumpăra rochia cea mai frumoasă,
Apoi ar veni cu ea acasă,
Şi-ar arunca-o peste nevastă. Cum, necum,
Ar mai potrivi-o pe ici pe colo, ar croi-o, ar mai lungi-o sau ar scurta-o,
Doar să se potrivească.
Dar nu aşa-i povestea noastră.

Max Blecher, un artist senzitiv, suferind, în căutarea sensurilor existenţiale – Mihai Gîndu

Max Blecher, fiul Bellei (născută Vital) şi al lui Lazăr Blecher, s-a născut la 8 septembrie 1909, la Botoşani.

Tatăl era proprietar al unui magazin de vase şi sticlărie din Roman, iar mama, descendenta unei familii de evrei aşkenazim din Botoşani, era casnică. Viitorul scriitor a fost primul lor copil, după care vor urma Dora (n. 1912) şi Frida (n. 1914).

Lena Chilari – Poezii | #FabricadePoezie

comentariile pasiv-agresive sunt cele ce ne definesc relația.
mă detest că nu am destulă bunătate atunci 
când calc peste cochiliile melcilor tăi. 
ar trebui să le devorezi și să le freci 
mucozitatea cu soluție de curățat traume. 
iubirea mea, oare trebuie să taci din gură 
atunci când o fetița de 16 ani din Israel 
este violată la un hotel de 
treizeci de bărbați? 

error: Content is protected !!