
Daria Maxim – Poezii | #FabricaDePoezie
Dacă mi s-ar lipi pe frunte un mod verbal
Aș fi
condițional-optativ la prezent
pentru că n-am acțiuni, doar dorințe
condiționate
ușor
realizabile
pe care nu le fac.
la perfect pentru regret
Aș fi fost
mai
mi-aș fi cerut
iertare
Aș fi iertat
Niciodată la indicativ căci n-am
certitudini.
revin
tradusă
în limba culturii
în ceva ce eu pretind
a ști.
de aceea,
revenind,
geniul blasfemiilor și fostul tragicomediei
pe care le-am trăit, dezbinându-le laolaltă,
îmi interzic să eșuez.
de aceea,
revenind
îi întreb
mai merită să analizăm copleșiții?
merită suspensia mai mult decât Planeta pe care mi-o exploatați?
merită să răspund când rămân oricum inactivă orice aș răspunde?
merită înlocuirea bufoneriei când mie îmi place atât de mult să râd?
mai e validarea un act nuclear care te liniștește
dacă cel care o dă nu mai are loc în civilizație?
ce sens are egocentrismul cu care mă etichetează când îmi e indus că
am fost
sunt de(-)loc acasă?
și voi fi
de aceea,
revenind,
răspund:
Nu știu,
iar când nu știu
îmi dau întâlnire în parc
cu recompense
prieteni
cu suficiente situații
și insuficiente probleme
pe care trebuie să le rezolv
de care va trebui să răspund.
de aceea,
prefer să nu mai revin.
de aceea,
Nu, nu mai are sens.




Daria Maxim
Daria Maxim (n. 2004, București) este absolventă a Facultății de Litere și, în prezent,
urmează studiile de master la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, în cadrul unui
program de Studii Culturale Britanice. Activează ca profesor independent de limba română și
limba engleză. A fondat revista interdisciplinară Altvers, unde ocupă funcția de redactor-șef.
A debutat în 2025, odată cu publicarea unor texte în Jurnalul de Sâmbătă, iar ulterior, a
încercat să-și pună amprenta pe scena literară independentă din București, prin participarea la
lecturi publice și cenacluri (atelierele Poetic Hub coordonate de Răzvan Țupa, Bloc de
Baștină, haisănecitim, AltCenaclu, ăiacupoezia). Cele mai recente poeme ale sale au apărut în
revista Echinox și pe platforma Mezomorf.
Scrie poezie experimentală, eseistică și critică, explorând teme și direcții de cercetare precum
studiile feministe, teoriile de gen, postmodernismul, studiile asupra traumei și istoria ideilor,
cu un interes deosebit pentru genealogia discursurilor despre nebunie.
