Mihai Ciobanu

Absolvent al Facultăţii de Matematică din cadrul Universităţii Bucureşti, programator şi profesor de matematică, autorul câtorva zeci de cărţi de matematică, informatică şi şah pentru elevii din clasele 1-12.

Directorul unei firme de informatică specializată pe crearea şi comercializarea de programe financiar-contabile pentru companii şi al unei edituri.

Autorul a zece volume de versuri, membru activ al Cenaclului de Urgenţă şi contributor la câteva volume colective (versuri şi proză).

Versuri:

1.Singur ca un râu subteran 2016 Editura ArtCreativ

2.Diamante din lacrimă de cerb 2017 Editura ArtCreativ

5.Peştera mirării 2017 Editura Andorsis

4.Ploaia de lumină 2018 Editura Andorsis

3.Ochiul ascuns al uniVersului 2018 Editura Andorsis

6.Descântarea şerpilor 2019 Editura Grinta

7.Patima ceţii 2019 Editura Andorsis

8.Alianţa cocorilor orbi 2019 Editura Andorsis

9.Pătrate perfecte 2020 Editura Andorsis

10.Cifra zeilor 2020 Editura Andorsis

Volume colective apărute la Editura ArtCreativ :

Carusel cu simfonii tinere

Charme (proză)

Jurnalul unui câmp de aripi tinere

Dare de seamă

Roşu declarativ

Am citit pentru prima oară în public câteva poezii dedicate operelor lui Brâncuşi la Cenaclul Eminescu. Câţiva membri inimoşi ai cenaclului, printre care şi George Anca, au organizat o lectură publică unde am citit poeziile dedicate lui Brâncuşi. Într-o revistă a Cenaclului mi-au publicat una din aceste poezii. Cam aşa am debutat.

Dar cum partidul nu mă iubea, a trebuit să renunţ. Am mai încercat să public cărţi de matematică, informatică, şah, dar fără succes. De-abia în 1990 am publicat câteva cărţi de matematică. Am renunţat repede şi la sportul ăsta pentru că în România post-comunistă colcăia corupţia peste tot şi nu am putut să-mi recuperez banii cheltuiţi pe publicare.

De-abia în 2016, în disperare de cauză am publicat prima carte de versuri. Cred că voi renunţa să scriu poezii (am de terminat un roman, început la 20 de ani), iar dacă voi termina romanul promis (mie însumi), voi renunţa la scris: România nu are nevoie de cărţi, nici de creatori, nici de intelectuali. Vedem cu toţii că săracii, săracii cu duhul, mafioţii, corupţii fac legea în ţara noastră.

Din 1990 am pierdut atâta timp în stradă încât aş mai fi scris câteva cărţi. Şi nu m-am ales decât cu o cruntă dezamăgire. Aşa că, la ce bun… Totuşi, vă ofer acest miracol…

error: Content is protected !!