Citind versurile sale, care nu sunt uşor de parcurs pentru cititorul de poezie scrisă în registru clasic, ai impresia că ai intrat într-o lume paralelă. Şi, întrucâtva, asta se şi întâmplă, fiindcă te afli deja pe tărâmul suprarealismului.
Un tărâm magic, unde nu este loc de trişare.
Emil Botta a fost un poet, prozator și actor român.
A debutat cu poemul Strofă ultimă în revista lui Tudor Arghezi Bilete de papagal în 1929. Poetul a făcut parte din grupul intitulat „Corabia cu ratați”, din care s-au desprins și filozoful Emil Cioran sau dramaturgul Eugen Ionescu. A fost poetul preferat al generației Criterion. Pentru versurile sale, Mircea Eliade, Emil Cioran, Nicolae Steinhardt aveau un adevărat cult.
Constantin Noica a fost cu adevărat filozof în cel mai propriu sens al cuvântului, pentru că a scris și a trăit filozofia ca nimeni altul. Mulți spun că Noica a fost ultimul mare filozof român. Eu spun că Noica a fost totodată și primul mare filozof român. În filozofia românească, fără să exagerăm în niciun chip, sau să fim acuzați de blasfemie împotriva transcendenței, Noica a fost Alfa și Omega. Primul și ultimul mare filozof român.
„Sensul vieții este să-ți pui problema sensului vieții. Orice răspuns riscă să fie o îngustime, o recunosc. Dar a răspunde că viața n-are nici un sens e cea mai mare îngustime.” (Jurnal de idei, p. 163)
#AutoriiLunii | 17 iulie este o zi în care ne amintim (sau așa ar trebui) de George Almosnino, născut în 1936, la București. Poetul George Almosnino, membru al Uniunii Scriitorilor, (re)cunoscut (și) ca soțul scriitoarei Nora Iuga.
Cu toate că a fost o prezenţă activă în viaţa literară a anilor 1927-1949, Damian Stănoiu este prea puţin cunoscut. Nici nu avea cum să fie altfel, nefiind prezent în vreun manual sau pe o listă de lecturi obligatorii, deci greu de descoperit.
Astăzi, ca în fiecare an, ne amintim de moartea lui Mihai Eminescu. Cel mai cunoscut poet român s-a stins în Sanatoriul de Boli Mentale al Doctorului Şuţu, de pe strada Plantelor din Bucureşti, pe 15 iunie 1889.