Muza de duminică | Vara 2022 #FabricadePoezie

Salutare! Muza de duminică s-a întors. Deși am putea spune că n-a plecat niciodată. N-am mai vizitat-o noi. Până în luna iunie a acestui an, când am redeschis seria de poezii inspirate de imagini.

Noutatea vine din faptul că le vom aduna pe toate într-un singur articol pe lună (septembrie, octombrie etc.), iar la întâlnirile noastre offline le vom citi și interpreta fiecare după bunul plac. Astfel, vom înțelege ceva mai bine ce a vrut să spună autorul, nu?

Așadar…

Muza de… Vară 2022

Muza de duminică 11 – Iunie 2022

Nicolae Ursu

Deschide fereastra sa intre lumina/Trage de masca, descopera ziua/Împinge într-o parte noaptea ce pleaca/Si-n cealaltă parte, lumea opaca./Păstrează la mijloc o dara de alb/Și pune-i un zambet, ca de ban calp./Chiar dacă e rânjet, schimonosit/E totuși, astăzi, binevenit…


Adriana Crăciunescu

#layers
Strat cu strat
Îmi cad măștile obligatorii.
Toți vor să le vadă doar pe ele.
Conveniențele.
Nu.i interesează
nici o secundă
Miezul.
Ce rămâne când au căzut toate?
Doar tu și fața ta reală.
Cine o poate vedea, cine o poate accepta, cine o poate iubi așa cum e
Fără fard, fără podoabe?

Muza de duminică – Iulie 2022

Muza de duminică 12

Adriana Crăciunescu

#upside_down
Iubirea adevărată
e simplă.
Celălalt vede frumusețea lumii în ochiul tău
Așa cum o vezi tu.
Chiar dacă
Prin lentila ta
E
Cu susul în jos.
Viorel Ioniță
Cu piciorul este mare,
dar cu gându-i ne-nsemnată,
luminată când de soare,
când de lună, rece pată.

Nicolae Ursu

Cat de mica este lumea!/Doar un răsărit si-atat/Sau doar un apus de soare/Cat un gand de mult ascuns…/Pot ca sa cuprind intregul/Și în palma ca sa tin/Și oceanele si marea/Și nisipul cel mai fin./Dar nu pot să tin clepsidra,/Timpului/Si-atunci: suspin…

Georgiana Mihăilă

Mă ții în palmele tale reci
Și mă citești ca pe o carte deschisă
Te uiți prin mine ca într-un glob de cristal –
O oglindă în care îți vezi toate defectele
devenite la apus adjective unice
greu de reprodus
Acum plec, dar revin mâine la
prima oră.

Muza de duminică 13

Nicolae Ursu

PESIMISM „S-a intors masina lumii”,/Nu-i nimic ca altadata/O cacofonie-i toata/Lumea stransa laolalta./Caii liberi,pajisti verzi,/Doar desene pe pereti./Rand de pomi in disciplina,/Nu exista./In surdina,/Cad iluzii,frunze,vieti/Si se pierd spre valea lina/Umbrele unor profeti./Ce sa spuna toti acestia/Cand privesc in sus pe dealuri?/Ca e bine,ca e pace,/Ca e iarba valuri,valuri,/Ca sunt cai ce pasc in tihna/Si se harjonesc glumeti?/Nimic nu se potriveste,/Ar fi bine,dar nu este,/Loc acum pentru profeți…

Adriana Crăciunescu

Caii mei verzi
s-au răzvrătit.
Nu le mai plac
cei patru pereți.
Prea albi, prea netezi, prea ca la oraș.
Au evadat în tandem.
Au plecat de nebuni
Pe câmpii.
Își fac de cap zburdând
Prin iarba prea proaspătă, prea mătăsoasă.
Toată vara-n toată țara.
Până când
Iremediabil
Sălbatici și liberi vor fi.

Georgiana Mihăilă

Societatea –
acești călăreți pe cai neștiuți
aleargă bulversați
pe bulevarde
Când destinația ar fi
doar aia în care iarba îți este
pat și hrană și pământul
îl simți direct prin talpa de piele
de om
fără brand, fără, fără, fără.
Ce-ar fi să rămânem nepotcoviți?

Muza de duminică 14

Iulia Poenaru
👀 Got my eyes on you! Zâmbiți! E duminică! 🙂

Adriana Crăciunescu

#Big_brother
Atenție! Se filmează.
Mai mult ca niciodată.
Nu mai fumați! Nu mai beți! Nu mai mâncați, nu mai dormiți fără griji, nu mai visați frumos,
nu mai dansați like nobody’s watching!
Nu vă mai iubiți ca tâmpiții!
Dăunează grav fericirii
Trăiți cu măsură! (din nou)
Nu ieșiti din rând!
Fiți disciplinați și obedienți!
Ochiul vigilent al supraveghetorului vede tot,
corectează tot.
Aveți liber la hate
Canibalism social
Invidie, frustrare…
Make war not love!

Viorel Ioniță

Ochi ascunști de după ziduri,
Cuie-ascunse-n ceafa mea

Nicolae Ursu

Spanzurati pe ziduri sumbre,/Doi ciclopi privesc spre lume/Si parca ne par a spune:/Nu miscati,nu faceti glume,/Stati cuminti,fiti niste umbre! Doi ochi ageri,luminosi/Stapanesc cu-nfricosare/Si n-arata indurare,/Cand ceva, un om mai are/De impartit cu cei milosi. Nu e loc de bucurie/De-un gand bun,de-o vorba dulce/Ci de vrajba ce aduce/Linistea,celui ce duce/Zvonul stramb la Stapanire…

Georgiana Mihăilă

Urmărește-mă
Urmează-mă
Urmează-te
Nu știi nimic
Când crezi că
Știi totul.

 


Muza de duminică 15

Nicolae Ursu

Rar se aprinde o idee/Si cand se-ntampla,crapa becul…/Deci,la caldura si la versuri,/Punem la rece intelectul!

Georgiana Mihăilă

Imaginea asta este un clișeu
cap-coadă
Fără cap și fără coadă
E treaba aia ce se leagă
de idei, inspirație și Evrika!
Descopăr și acopăr des
nevoia de scris și atenție
că-s un copil cu nevoi de copil
și un adult cu nevoi de copil
Și știi ce? Imaginea asta
e muza de duminică.
Dar asta poate fi doar
o altă idee. Evrika!

 


Muza de duminică 16

Viorel Ioniță

Alb, prea alb, obositor,
calm facil și calp,
mă atrage cu chemări
de paing plasă.

Georgiana Mihăilă

Părăsirea cuibului
e semn că ai crescut
Dar poate durea toată
Viața
Dacă pleci prea devreme
de lângă ai tăi
De exemplu, la 14 ani.


Muza de duminică – August 2022

Muza de duminică 17

Bogdan Dărădan

Erau odată vieți și clipe de sens/Agățate stingher de rasteluri pe pereți/Azi, nici zidurile nu mai sunt ce au fost/Unele au ferestre cu gratii, în locuri puse fără rost/ Azi privim cerul și ne prefacem liberi/ când totul în jur e piatră și rămânem goi și stingheri…

Viorel Ioniță

Privesc din Doftana prin gratii de fier,
Departe, în zare, un petec de cer.

Muza de duminică 18

Adriana Crăciunescu

#zen_next_level
Când am încetat să-mi definesc
zilele
Mâinile mele fără podoabe
n-au mai fost urâte,
crengi uscate de copac obosit, fără sevă.
Azi NU vor fi trei ceasuri rele.
Azi iarba va crește.
Azi cerul NU va fi de plumb.
Azi NU va fi încă o zi în stand-by.
Azi va fi doar o zi
Fără podoabe.
Doar o zi
ne- etichetată.
Când am încetat
Să -mi numesc zilele
Mâinile mele
s-au făcut
VERDE nou.

Muza de duminică 19

Marius Ionescu

Atunci când ai plecat,
ai aprins în mine
o candelă cu foc rece
din lacrimile
care-au rămas să mai stea
în camera goală
şi prăfuită
a hotelului inimii,
şi au stat
şi au îngheţat
în veşnicia calendarului
rupt şi uitat…

Cristian Gabriel Vulpoiu

Mi te închipui cioplita în lumină,
tu ești lumina deslușita-n rază
în lacrimi ceara ți se-nchina
în versuri cerul te veghează
Mi te închipui lăcrimând lumină,
pășind ușor pe lacul dintre stele
spre tronul tău de lună plină
Ai tors iar infinitul în inele.
Eu doar un întuneric,
în alb și negru respirând
captiv în metrul sferic
spre tine-n van umblând.
Dar versu-ți de lumină,
mi-orbeste iar cărarea
profana și străină
îmi șade iarăși zarea.
Dar versu-ți mă citește,
în litere de foc
și-n inimal-mi dospeste
al dragostei fior.
Îmi cioplesc din absolut,
doar aripi de lumină
să-nchin al nemuririi lut
ca tu să-mi fii regină.

Bogdan Dărădan

Tu ai reușit să transformi focul
în lacrimi de întuneric și gheață,
Tu ai reușit să faci din lumină,
un amestec de întuneric și umbre,
Tu ai reușit să faci din prezent,
Un vid de îndoieli stinse și atinse,
Practic tu, ești la fel ca Universul,
O particulă care transformă și se transformă
Adriana Crăciunescu
+ posts
Întotdeauna mi-e greu să spun lucruri despre mine.
De obicei, mă exprim mai bine prin culoare pentru că îmi place să pictez. Și prin vorbe, câteodată. Când scriu poezie sau proză scurtă. Nu pot face asta simultan (chiar dacă, de obicei, sunt multitasking). 🙂 Când am inspirație pentru pictură nu pot să scriu și viceversa.
Citesc de toate atunci când am timp și dispoziția necesară. Când nu, cumpăr cărți pe care îmi propun să le citesc când am timp și dispoziție. Deci... bookoholică și hoarder de cărți.
Printre autorii preferați: Yukio Mishima, Yasunari Kawabata, Haruki Murakami, Elif Shafak, Giovanni Papini, Alecsandri Baricco.
Fac fotografii (ca japonezii în vacanță) și plimbări în natură, ori de câte ori vreau să mă relaxez.
Cam asta ar fi pe foarte scurt.
Bogdan Dărădan
Website | + posts

Blogger de 11 ani la http://www.presainblugi.com/

Owner al agentiei H2RO Genuine Communication agency de 3 ani - https://h2roagency.ro

Scriu de când am învățat să scriu, îmi place karaoke, îmi plac vinurile roșii cupajate și călătoriile care au un dram de nebunie și adrenalină.

Cristian Gabriel Vulpoiu
+ posts

Numele: Cristian Gabriel Vulpoiu,
Varsta: 47
Anul si locul nasterii: 1975, Bucuresti

Locul de munca actual: Administrator de sistem informatic la
Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine
Ultima scoala absolvita: Master in climatologie la Facultatea de
Geografie, Universitatea din Bucuresti, scoli tehnice de profil IT

Scriu din anul 2005, volume publicate 5, in curs de publicare inca 3.

Poet, prefatator de carti, textier, scriitor de cronici despre carti, etc.

Georgiana Mihăilă
contact@opisicaneagra.ro | Website | + posts

I want to live a life worth writing about.

Poezia îmi permite să-mi transform focul interior în dureri silabisite. Îmi este cel mai bun prieten și călău, pacea negăsită și măsura insomniilor.

Leonida Ivel
Website | + posts

Am apărut pe lume în 1952 (prea devreme?, prea târziu?), veșnic în așteptarea unor vremuri bune. De scris m-am apucat cu timiditate, neîncrezător în mine, așternerea sufletului pe hârtie fiind mai degrabă o necesitate personală, decât o nevoie de comunicare. Când alții m-au încurajat să perseverez, ca orice “geniu” care se respectă, mi-am ales un pseudonim, Leonida Ivel. Ce n-am reușit să-mi aleg a fost stilul, putând spune mai degrabă ca este... fără stil, singura notă comună a scrierilor mele fiind nonconformismul. Ca întreaga mea viață.

Marius Ionescu
Website | + posts

Motto:
"Nu judeca niciodată o carte după copertă;
şi fluturii s-au născut din omizi!..."

Nicolae Ursu
+ posts

Pseudonim (de circumstanță): Anonim Nicolae.

Născut 1959. Regatean, bucurestean.

De profesie inginer, pensionat de nevoie.

Cuget liber.

Pasiuni: chitara/absolvent Scoala Populara de Arta Bucuresti - promotia 1980 Clasa prof. Sorin Constantinescu.

Lipsa de eruditie in ceea ce priveste poezia, dar sensibil la cuvinte, in limite normale.

Simpatizez cu textele lui Alexandru Andries. Din pacate, in legatura cu poezia mare, nu am formata o educatie adecvata, doar o aplecare fireasca spre ceea ce este evident frumos. Ma impac mai bine cu proza, dar indraznesc cateva versuri.

Lipsa avere. Posed cei 7 ani de acasa si educatia generala facuta pe vremuri, cu adaos de la bunici.

Cetatean modest, oripilat de realitatea grobiana si materialista a prezentului.

Ce părere ai?

error: Content is protected !!