Maria Dojană – Poezii (2) | #fabricadepoezie
1.
Vedeam norii mov cum se înmulțesc pe cerul sufletului tău
Acompaniați de un răsărit al unei dragoste așternute de mult timp,
Dragostea noastră ce a prins contur cu tempera
Miroseau doar a vată de zahăr cu aromă de afine
Și străluceau precum o pulbere de diamant în lumina stelelor.
Fluturii ce joacă un vals în interiorul nostru
Împrăștie magie la fiecare bătaie a aripilor
Pictate în nuanțe de Chamois și Cerulen.
Speranțele au alimentat visele ce s-au lăsat pierdute în părul tău precum abanosul
Iar acum adun emoțiile din adâncul palmelor strâns legate.
Privesc doar cum în picăturile de rouă ale dimineții
Se pot observa toate amintirile noastre;
O mulțime de sclipici de argint a lăsat în urma ei luna- o frântură din sufletul meu
Doar noi doi- inimi ce dețin o mulțime de sentimente
Doar tu- o pereche de ochi căprui care nu pot ascunde secrete.
2.
Sub un nor plutitor de vată de zahăr și praf cosmic
Bijuterii de diamant strălucesc tainic
Lăsând în urma lor doar magie ce alimentează atâtea aripi ale visătorilor.
Saturn s-a aliniat cu Jupiter într-un joc al dragostei eterne
Ce s-a așternut precum pulberea de sentimente,
Ce izvorăște dincolo de orice cuvânt.
Iubirea mea ți-o gravez în astre; doar ele pe cerul sufletului creează artă
Un amalgam de artificii ale inimii se adăpostesc pe bolta aceasta
Și împrăștie emoțiile pe care ți le port.
Arta stelelor poate fi admirată cu radiotelescopul sentimentelor noastre
Suflete de diamant și-au exteriorizat trăirile
Într-un vals pe care îl împărțim la doi.
Atunci când îți sărut buzele din care pot gusta cosmosul
Ma pierd printre Jupiter și Saturn
Care acum s-au aliniat pe cerul gurii tale
Doar pentru a prevesti o noua explozie de vise și dorințe.
3.
Tu ești mierea din ceaiul meu fierbinte
Vreau să te sărut în timpul unei ploi stelare
Atunci când bijuterii de cristal cad pentru visele noastre
Când stăm pe un nor compus din vată de zahăr și pulbere de sentimente
Când ne împărtășim viziunile lipsite de orice fel de secrete.
Vreau să zburăm cu aripi compuse din bezele peste muritori
Atunci când zahărul din înghețata cosmică cu sirop de stele dulci și zmeură
Se imprimă pe buzele tale pline de pasiune
Pline de a sentimentelor fuziune.
Sunt fascinată de bubble tea și de cuvintele pe care mi le rostești
Inimile noastre bat la fel; dincolo de orice cuvânt,
Eu doar din iubirea ta îmi iau avânt.
Ești la fel de dulce precum o brioșă cu umplutură de căpșune,
Ochii tăi sunt precum o cortină ce dezvăluie o adevărată piesă de artă
Suntem doar noi sărutându-ne într-o lume pastelată.
Vreau să pictăm cerul sufletului doar cu magie
Vreau să te descifrez dincolo de orice cuvânt sau privire.
Ne jucăm cu arta ce dezvăluie orice sentiment
Iar inimile noastre bat concomitent.
Ai figuri de stil ce îți împodobesc părul precum abanosul,
Mi-ai plantat acolo, în adâncul sufletului o iubire nemuritoare
Ce se hrănește cu primele raze de soare.
Cu tine dansez valsul sentimentelor și al tuturor trăirilor,
Ce sunt pictate cu ajutorul tuturor nuanțelor.
Două suflete într-o lume muritoare… Suntem noi,
Cei ce împărțim dragostea la doi.
Maria Dojană
Maria Dojană este născută pe data de 6 august 2005 și este autoarea a trei cărți. Pasiunea ei este poezia și iubește să își exprime sentimentele cu ajutorul versurilor.
De asemenea, îndrăgește cititul, prin intermediul acestuia creându-și propriul univers.
Fiecare poezie creată de mine reprezintă o dorință, o speranță ce odată a prins aripi și s-a imprimat într-un tablou divin. Consider că de multe ori uităm să apreciem frumosul în căutarea lucrurilor mult prea puțin valoroase decât cele pe care le avem deja, dar cărora nu le simțim prezența din cauza preocupărilor absurde pe care le deținem.
Așadar, eu încerc să văd frumosul în cele mai mărunte lucruri. Cred că cel mai mult iubesc să privesc stelele. Îmi place să cred că undeva, cineva admiră aceleași stele pe care le admir și eu, cu toții având bolta cerească drept acoperiș.
Cât despre scris… Este un mod de a trăi. Investesc o infinitate de sentimente în tot ceea ce creez, cu dorința de a transmite mai departe.
Aș vrea să închei prin a spune că obișnuiesc să scriu ceea ce simt, iar acest lucru este vizibil în fiecare poezie în parte. Pe cei ce vreți să mă cunoașteți vă invit să o faceți prin perspectiva propriilor mele creații. (Maria Dojană)