SURÂSUL TĂU, de Marius Ionescu
Ce vrajă te-a adus din nou la mine?
Cum s-a-ntâmplat să te reîntâlnesc?
Tu mă-ntrebi: „Ce faci, spune-mi, eşti bine?”
Eu zic: „Aş mai putea să te iubesc?”
Te-apropii să mă strângi din nou în braţe
ca-n vremea când noi doi eram copii,
să mă cuprinzi, să mă săruţi sălbatic
precum în filmele văzute mii…
Te văd cum mă priveşti cu ochii-n lacrimi
şi simţi c-ai vrea să-mi spui că-ţi pare rău
Nu văd de ce ar fi atâtea patimi
văd doar cum s-a topit surâsul tău…
Mă-ntreb dacă-am visat o revedere.
Sau chiar aşa a fost, nu ştiu nici eu…
Ţi-aş zice „Ştiu, ai vrea o mângâiere,
Dar ce ai căuta în visul meu?”
Marius Ionescu
Motto:
"Nu judeca niciodată o carte după copertă;
şi fluturii s-au născut din omizi!..."